În mod obiectiv şi raţional, Municipiul Bucureşti se distinge esenţial de oricare altă unitate administrativ-teritorială din România. Multiplele sale particularităţi, resurse, valenţe şi potenţialităţi (capitală, populaţie, economie, pol de dezvoltare, regiune de dezvoltare în fapt, zonă metropolitane, etc) este nevoie să fie consacrate din punct de vedere juridic, în scopul stimulării, consolidării şi valorificării coerente a rolului său de vector al performanţei în dezvoltarea şi modernizarea României .

În prezent, caracterul său special şi distinct este menţionat într-o pleiadă de actelor normative, însă într-un mod disparat şi inconsistent - începând cu Constituţia României şi continuând cu Legea administraţiei publice locale, Legea privind organizarea administrativ teritorială a României, Legea finanţelor publice, Legea privind alegerile locale, Legea privind finanţele publice locale, etc.

Nevoia reală pentru o Lege specială a Municipiului Bucureşti a existat permanent. Odată adoptată Legea Capitalei oferă un cadru juridic-administrativ adecvat pentru a exprima şi realiza interesele şi aspiraţiile concrete ale locuitorilor Municipiului Bucureşti, respectiv pentru a integra pragmatic capitala României în rândul capitalelor moderne din statele-membre ale Uniunii Europene.

Abordări inovatoare introduse de proiectul privind Legea Capitalei

Impactul estimat al adoptării Legii Capitalei se poate materializa în două planuri fundamentale.

În primul rând, legea oferă instrumente juridice şi administrative care apropie administraţia şi serviciile publice de comunitate şi de cetăţean, printr-o organizare flexibilă a teritoriului şi prin eficientizarea instituţiilor.

În al doilea rând, afirmă identitatea, respectiv stimulează modernizarea şi creşterea competitivităţii generale a Municipiul Bucureşti în plan naţional şi european.

De aceea proiectul propus pentru Legea Capitalei vizează următoarele direcţii fundamentale:

1. eliminarea ambiguităţii actuale în ce priveşte rolurile şi raporturile dintre municipalitate şi subdiviziunile sale administrative.
   O măsură inovatoare şi coerentă vizează înfiinţarea a 26 de districte, ca organisme de descentralizare, participare, consultare, gestionare a serviciilor de bază, precum şi de exercitare a funcţiilor delegate de Primarul sau Consiliul Municipiului Bucureşti, care vor înlocui cele şase sectoare existente în prezent.
   Districtul este o subdiviziune administrativ-teritorială a Municipiului Bucureşti şi se constituie pentru a reprezenta o colectivitate, pentru a-i proteja interesele şi a-i sprijini dezvoltarea economică în cadrul unităţii Bucureştiului.
   Beneficiile acestei măsuri se exprimă în termeni de coerenţă, eficienţă şi responsabilitate reală în ce priveşte actului administrativ-decizional deoarece proiectele Capitalei vor fi gestionate la cel mai adecvat nivel administrativ, municipiu sau district.

2. orientarea acţiunii administraţiei şi serviciilor publice către cetăţean.
   Măsura vizează localizarea cât mai aproape de membrii colectivităţii a sediilor şi punctelor de lucru/intervenţie ale instituţiile şi serviciilor publice din fiecare district. Mai mult, în baza legii propuse cetăţenii fiecărui district pot să se implice în procesul de luare a deciziilor în cadrul administraţiei districtului şi a capitalei. În acest sens, sunt instituite şi o serie de instrumente (ex. Motivarea deciziilor şi actelor administrative, referendumul de abrogare etc.) care obligă administraţia publică să acţioneze transparent şi responsabil în raporturile sale cu colectivitatea.

3. creşterea capacităţii de conducere şi coordonare la nivelul aleşilor locali.
   Măsurile vizează diferenţierea clară dintre rolul administrativ - guvernare locală şi rolul deliberativ - for politic, care se aplică deopotrivă autorităţilor alese şi numite de la nivelul Capitalei şi cel al districtelor.
   În context, pentru coerenţa şi profesionalizarea actului administrativ şi managementul eficient al serviciilor publice de la nivelul municipiului şi cel al districtelor, noua lege propune înfiinţarea Comitetului Executiv al Municipiului Bucureşti, respectiv a Comitetelor Executive ale districtelor şi rolul de administrator de district, structuri executive cu rol în coordonarea domeniilor majore, respectiv a proiectelor de la nivelele respective.

4. informare permanentă şi adecvată a cetăţenilor, pentru a creşte implicarea lor reală în viaţa comunităţi.
   Măsura vizează instituirea obligativităţii consilierilor aleşi la nivelul districtelor să permanentizeze contactul şi consultarea directă cu locuitorii districtului pe care îl reprezintă.

5. punerea în consonanţă a normelor în materia descentralizării şi amenajării teritoriului.
   Măsura vizează armonizarea legislaţiei generală privind descentralizarea, amenajarea teritoriului, urbanism, finanţele publice locale şi naţionale, cu strategiile de amenajarea teritoriului, dezvoltare economică şi socială proprii Municipiului Bucureşti.

6. dezvoltarea echilibrată a colectivităţilor din Municipiul Bucureşti.
   Prin delimitarea districtelor sunt evidenţiate particularităţile privind situaţia economică, socială, culturală, urbanistică, demografică, etc a diferitelor comunităţi urbane care se regăsesc în perimetrul municipiului, ceea ce face posibilă abordarea obiectivă şi pragmatică a problemelor lor specifice.

7. administrarea eficientă a resurselor financiare.
   Măsura vizează atingerea unui grad sporit de eficienţă şi eficacitate în administrarea finanţelor publice locale, în acord cu ritmul de dezvoltare organică caracteristic diferitelor domenii ale vieţii Capitalei României, respectiv a celor 26 de districte constituiente.